Cum motivam angajatii: de la intuitie la constientizare

Rolul motivatiei in viata personala si in munca



Motivatia este si va ramane un subiect important si controversat din psihologie si nu numai, cu aplicabilitate atat pentru organizatii, cat si pentru fiecare individ in parte. Motivatia reprezinta unul din cei mai importanti factori care contribuie la evolutia noastra.

Dupa cum probabil ati simtit si voi, sa ii motivam pe cei din jur si sa ne auto-motivam, este unul din cele mai dificile lucruri. Dificultatea vine din faptul ca motivatia are la baza emotia. Aceasta din urma este instabila, fluctuanta si tocmai de aceea, procesul de motivare este deseori unul de incercare si eroare. Totusi, avem nevoie de motivatie, pentru ca ea activeaza, mobilizeaza si directioneaza comportamentul nostru.

Pornind de la legatura dintre motivatie si emotie, am ajuns la concluzia ca lucrurile cele mai simple sunt si cele mai eficiente. Am invatat de-a lungul timpului sa ne apropiem de stimulii care ne creaza placere si sa ne indepartam de cei care ne provoaca neplaceri.

Cum functioneaza motivatia?


Aceasta regula simpla este cea care ne motiveaza sa evoluam ca specie umana. Din ea s-a nascut Legea apropierii si a evitarii, a lui Andrew J. Elliot, care spune ca oamenii pot fi mobilizati spre un obiectiv, folosind:

  • Motivatia apropierii – care se bazeaza pe principiul placerii si pe dorinta de a repeta comportamentul care ne-a adus un beneficiu.
  • Motivatia indepartarii – care se activeaza la sesizarea unor stimuli aversivi si consta in incercarea de a evita consecintele si rezultatele negative.


Acest model de motivare e recomandat sa se foloseasca strategic, in functie de rezultatul pe care dorim sa il obtinem:

  • Daca dorim ca cei din jurul nostru sa ia atitudine, sa se angajeze intr-o actiune, atunci folosim motivatia de apropiere. Ne folosim in acest caz de principiul placerii, deoarece ne dorim ca persoana sa aiba emotii pozitive legate de actiunea pe care urmeaza sa o desfasoare.
  • Daca dorim ca o persoana sa inceteze sau sa renunte la un anumit tip de comportament, atunci folosim motivatia indepartarii. Aceasta, bazandu-se pe principiul durerii, creeaza frica si “ingheata” comportamentul nedorit.


Recent, am asistat la o prezentare in care am observat cum Legea apropierii si a evitarii a fost folosita in mod eronat.

O cunostinta care lucreaza in asigurari, mi-a prezentat serviciile companiei la care este angajata. Ascultand prezentarea acesteia, singurul impuls pe care l-am avut, a fost sa nu mai ascult si sa vreau sa plec. Intreaga prezentare s-a bazat doar pe elemente negative. In prezentarea pachetelor cu asigurari de viata erau ilustrate persoane invalide, majoritatea pensionari bolnavi.

Dupa cum am mentionat mai sus, in cazul in care dorim ca cei din jur sa efectueze o actiune, e nevoie mai degraba de o abordare pozitiva, care sa creeze placere. Persoana in cauza a folosit o abordare bazata pe frica, scotand in evidenta consecintele negative care ar putea aparea in lipsa achizitionarii unei polite de asigurare. A incercat sa proiecteze un viitor pe care nimeni nu si-l doreste, asa ca a obtinut pasivitate fata de serviciile oferite.

In schimb, daca de exemplu, ar fi folosit imagini cu seniori prin care sa ilustreze ca acestia duc o viata mai degraba fericita, decat una nefericita, cred ca si-ar fi crescut sansele de a incheia contracte.

 

Exemple si idei de motivare a angajatilor bazate pe legea lui Andrew J. Elliot



  • In cazul unei firme care vrea sa se asigure ca angajatii isi vor respecta clauza de confidentialitate, ce abordare credeti ca ar functiona? Ca sa ne dam seama, ne gandim ce fel de raspuns dorim: actiune sau inactiune? Ne dorim inactiune – angajatul sa respecte clauza, sa nu divulge informatii. Drept urmare, ii mentionam consecintele negative care se pot rasfrange asupra firmei, industriei, echipei si asupra lui, in cazul in care acesta ar divulga informatii. In cazul in care angajatul ar fi promovat sau ar beneficia de o marire pentru pastrarea confidentialitatii, aceasta ar reprezenta o recompensa. Recompensa atrage actiune, iar legatura dintre aceasta si impulsul de a actiona este atat de adanc inradacinata in creierul nostru, incat ar creste semnificativ riscul incalcarii confidentialitatii.
  • La fel ca si asiguratorii si spitalele folosesc in mod eronat aceasta lege. Incearca sa isi convinga personalul sa se spele mai des pe maini, amintindu-le consecintele negative (transmiterea microbilor si posibila contagiere a unor boli). Nici in acest caz, o abordare negativa nu va avea rezultatele scontate. Un spital din US a inteles legea lui Elliot si a pus deasupra chiuvetelor un panou cu urmatorul mesaj: „Multumim ca ai participat la scaderea incidentei infectiilor din spital”. Astfel, numarul de spalari a crescut semnificativ, deoarece placerea unui feedback pozitiv a atras repetarea tot mai frecventa a acestui comportamentului.

Ca sa recapitulam, motivatia apropierii se bazeaza pe dorinta de a obtinere placere, aceasta putand fi atinsa printr-o mare varietate de stimuli: recompense materiale, afectiune, feedback pozitiv, recunoasterea meritelor, admiratie etc. In exemplele de mai sus, emotiile pozitive pot veni din imagini cu oameni fericiti, lipsiti de griji si prin aprecierea unui comportament pozitiv.

Motivatia indepartarii ne conduce spre evitarea durerii fizice sau emotionale. Pornind de la exemplele de mai sus, in cazul asigurarilor, am vrut sa evit ideea acceptarii unei boli sau a unor posibile accidente.

Aceasta teorie a motivatiei poate fi aplicata la toate nivelurile de varsta. Daca e sa ne gandim la adolescenti, de exemplu, un elev care isi sacrifica timpul de invatare pentru iesirile cu prietenii. Ce credeti ca ar functiona in acest caz? Motivatia apropierii sau indepartarii? Aici avem doua variabile: iesirile in oras si timpul pentru invatat. Un comportament ne dorim sa il stopam sau macar sa il diminuam (iesirile) si pe celalalt ne dorim sa il amplificam (invatatul).

In situatia aceasta, in functie de persoana, s-ar putea sa fie suficient sa folositi motivatia de apropiere, proiectandu-i un viitor frumos si de succes prin obtinerea unor rezultate scolare bune. In cazul in care nu observati schimbari semnificative si lipsa motivatiei persista, folositi si motivatia indepartarii, prezentand consecintele negative ale iesirilor frecvente in oras: rezultate scolare scazute, care duc la gasirea unui job prost platit, dezamagirea parintilor etc.

In concluzie, folosirea constienta a strategiilor de motivare ne ajuta atat in atingerea propriilor obiectivelor, cat si in mobilizarea celor din jur, spre atingerea rezultatelor dorite.


Important de retinut despre motivatie:


  • doriti actiune – folositi placere si recompense, care (va) impulsioneaza spre comportamentul dorit;
  • doriti inactiune – folositi consecinte negative, care (va) indeparteaza de comportamentul nedorit.

Speram ca acest articol v-a adus informatii folositoare si va dorim multa bafta in cresterea motivatiei personale si a angajatilor dvs!

Cu respect,

Echipa BackToBasics

Author: Andreea Busecan

Updated: 2019/02/07)